In linistea si calmul serii, am inceput sa navighez pe internet, si m-am gandit sa ascult si muzica. Asa ca am deschis youtube-ul si cautand sa ascult piesele mele de suflet, care ma duc usor cu gandul departe, am descoperit o piesa superba. O puteti asculta si voi aici.
Ma linisteste si ma face sa reflectez la subiectul "nu ma uita". Cred ca fiecare dintre noi traieste acest sentiment, si fiecare dintre noi doreste sa nu fie uitat, si sa ramana in memoria celorlalti. Ne dorim sa ne fie pastrata vie amintirea, sa avem mereu un coltisor in inima celor cu care interactionam. De ce facem asta? Habar nu am, dar trebuie sa recunosc ca si eu "sufar" de asta.
Vreau mereu sa fiu cea mai buna, cea mai calda persoana, vreau sa aduc mereu zambetul pe buze persoanelor dragi, vreau sa ma pastreze acolo, undeva, sa reprezint ceva in viata lor.
Si eu am locusorul meu in care pastrez lucruri dragi, lucruri si persoane din viata mea, care au reprezentat ceva, si de care nu vreau "sa scap". Uneori stau si ma intreb, cat de mare e inima mea de incap atatea in ea? :)
In viata nu poti fi prezent peste tot si nu poti pastra legatura cu toti oamenii pe care i-ai intalnit, dar ii poti revedea ori de cate ori simti nevoia, doar rasucind cheia din inima ta.
Poi pastra momente care sa te faca sa razi, sa te binedispuna, sau poti retrai momente care mai apoi sa iti aduca nostalgii. Nu conteaza, atata timp cat sunt momentele tale. Astea nu ti le poate fura nimeni, nu ti le poate impune nimeni, si nici nu trebuie sa le spui la nimeni (daca nu vrei sa faci asta). :P
Ce am facut eu memorabil astazi? Nu stiu, poate faptul ca am scris pe blog e mai mult decat memorabil pentru cineva. Cert e ca asta e momentul meu , pe care decid sa il impart cu voi. Daca cuvintele mele, vor decide sa se inchida in inima voastra, asa sa fie!!
So, remember ME!
miercuri, 30 martie 2011
sâmbătă, 19 martie 2011
Trezirea!!!
Asta e tot ce am auzit azi dimineata, cand inca mai visam. Era ora 8.45 si ma ruga incet sa ma trezesc. Nu misc! Mai aud o data rugamintea calda, in care simteam zambetul jucaus. Ma foiesc! Gandesc! Oare sa ma trezesc? Cat o fi ceasul? Oare am dormit destul? Deschid ochii!
Zambetul larg, privirea plina de inteles imi da un simplu, dar atat de dorit, "Buna dimineata!" O imbratisare, o mica pisiceala si tot ce aud e : "ai 30 de minute sa fii gata sa te duc undeva frumos!" Hmmm..suna bine!!!
"Dar atentie, 30 de minute! Daca depasesti, oferta nu mai e valabila"
Si ca niciodata nu am pus mai multe intrebari, ci m-am conformat, stiind ca avea sa fie o zi superba, indiferent de ploaia de afara. Si daca de obicei, cele 30 de minute deveneau 45 de minute, azi dimineata , spre surprinderea mea, cat si a lui, am fost gata in 25 de minute. Ha! Astept sa imi iau premiul :)
Ne urcam, un pic dezamagiti de vremea de afara, in masina si pornim! Unde? Nu stiu si e atat de bine! Pana sa apuc sa spun ceva, am iesit deja din oras. Oo! Devine interesant! :)
Muzica e tare, dansul ne uneste, rasul se contopeste! Mai trecem de un oras..uuu!! Deja stiu destinatia!
Si dintr-o singura privire, imi confirma! Mergem in orasul meu drag. Nu a fost nimic premeditat, calculat. Si iata-ne, mergem la Iasi :):):)
In drumul nostru , imi aduc aminte ca la Iasi se organizeaza primul campionat de drifturi. Zis si facut, am mers si ne-am delectat cu drifturile baietilor care au facut din asta mai mult decat o pasiune. Fumul si mirosul de cauciuc incins, zgomotul motoarelor turate excesiv, adrenalina momentului te face sa iti doresti sa fii mai mult decat un simplu spectator. Cand am urcat in masina, am ras unul de altul si am inceput sa ne curatam fata de particolele negre care ne tradau ca am fost spectatori. :)
Ce trebuia sa fie un ceai in librarie, s-a transformat in cafea la cafeterie, plimbari si amintiri ce ne rascoleau din vremea cand orasul acesta era cea de a doua mea casa. Ce imi mai pot dori?
A fost o zi superba, cu dragoste si ciocolata! :):):)
If until now i was sleepy, now i am awake!:)
Zambetul larg, privirea plina de inteles imi da un simplu, dar atat de dorit, "Buna dimineata!" O imbratisare, o mica pisiceala si tot ce aud e : "ai 30 de minute sa fii gata sa te duc undeva frumos!" Hmmm..suna bine!!!
"Dar atentie, 30 de minute! Daca depasesti, oferta nu mai e valabila"
Si ca niciodata nu am pus mai multe intrebari, ci m-am conformat, stiind ca avea sa fie o zi superba, indiferent de ploaia de afara. Si daca de obicei, cele 30 de minute deveneau 45 de minute, azi dimineata , spre surprinderea mea, cat si a lui, am fost gata in 25 de minute. Ha! Astept sa imi iau premiul :)
Ne urcam, un pic dezamagiti de vremea de afara, in masina si pornim! Unde? Nu stiu si e atat de bine! Pana sa apuc sa spun ceva, am iesit deja din oras. Oo! Devine interesant! :)
Muzica e tare, dansul ne uneste, rasul se contopeste! Mai trecem de un oras..uuu!! Deja stiu destinatia!
Si dintr-o singura privire, imi confirma! Mergem in orasul meu drag. Nu a fost nimic premeditat, calculat. Si iata-ne, mergem la Iasi :):):)
In drumul nostru , imi aduc aminte ca la Iasi se organizeaza primul campionat de drifturi. Zis si facut, am mers si ne-am delectat cu drifturile baietilor care au facut din asta mai mult decat o pasiune. Fumul si mirosul de cauciuc incins, zgomotul motoarelor turate excesiv, adrenalina momentului te face sa iti doresti sa fii mai mult decat un simplu spectator. Cand am urcat in masina, am ras unul de altul si am inceput sa ne curatam fata de particolele negre care ne tradau ca am fost spectatori. :)
Ce trebuia sa fie un ceai in librarie, s-a transformat in cafea la cafeterie, plimbari si amintiri ce ne rascoleau din vremea cand orasul acesta era cea de a doua mea casa. Ce imi mai pot dori?
A fost o zi superba, cu dragoste si ciocolata! :):):)
If until now i was sleepy, now i am awake!:)
joi, 17 martie 2011
Japonia...cum sa ramai indiferent?
Nici nu mai stiu cu exactitate cand a inceput calvarul. In fiecare zi apar atatea vesti, atatea noutati, atatea probabilitati....ca efectiv, am senzatia ca a inceput acum mult timp. E groaznic ce se intampla in lumea asta! Pe buzele tuturor se aude un murmurit "e sfarsitul, asta e sfarsitul!".
Si pe buna dreptate. Ieri, intr-un moment de liniste la servici, am decis sa mai fur un ochi pe Ziarul Financiar (citesc in permanenta acest ziar) si vad anunt de ultima ora, ca reactorul 4 e fisurat si a emis deja radiatii in aer. Asta a fost! Calma, perfect logica, m-am gandit ca pana aici ne-a fost. Am pus mana pe telefon si l-am sunat : " Daca cele 4 reactoare de la Fukushima explodeaza, ajunge si pana la noi? Disparem cu totul de pe fata lumii?" Si el, ca intotdeauna, calm (ii simt zambetul usor pe buze) : "Iubi, Fukushima are 6 reactoare, si chiar de ar fi asa, nu cred ca ajunge pana la noi!" Pe moment m-am linistit, stiind acum ca nu voi parasi lumea in mii de bucatele! Si in aceeasi stare calma : "Atunci, vom muri oricum, in scurt timp, de la radiatii. Caci pamantul se invarte si in jurul axei sale, si in jurul Soarelui. Deci nu scapam. Vom muri in chinuri, cu boli tampite la care nu vom avea tratament, doar ca asta nu se va intampla chiar acum".Liniste!
Toate astea ma fac sa ma gandesc doar la viitor, dar mai ales la prezent. Daca pana acum incercam sa impletesc visele viitorului, acum nu mi se mai pare atat de funny! Am ajuns la concluzia ca azi e azi, si maine nu se stie!! Trebuie sa ne traim viata la maxim in fiecare zi, pentru ca poate sa fie ultima noastra zi!
asta nu inseamna ca daca ne traim viata la maxim, trebuie sa uitam de suferinta familiei noastre din Japonia. O sa ma intrebati :"familia?". Si o sa va raspund DA! Pentru ca suntem o mare familie pe pamantul asta, si trebuie sa ne ajutam si la bine, dar mai ales la rau. Sunt incercati si pusi la zid, de ma mir ca mai au putere sa traiasca. Au murit 14000 de oameni! Cum poti sa fii imun la asa ceva? Au avut cutremure, au avut tsunami, au explozii nucleare, e frig si ninge, au familia disparuta, economia si bursa sunt la pamant!!! Doamne,ajuta-i!
We are all God's children, and now He is upset us!
Si pe buna dreptate. Ieri, intr-un moment de liniste la servici, am decis sa mai fur un ochi pe Ziarul Financiar (citesc in permanenta acest ziar) si vad anunt de ultima ora, ca reactorul 4 e fisurat si a emis deja radiatii in aer. Asta a fost! Calma, perfect logica, m-am gandit ca pana aici ne-a fost. Am pus mana pe telefon si l-am sunat : " Daca cele 4 reactoare de la Fukushima explodeaza, ajunge si pana la noi? Disparem cu totul de pe fata lumii?" Si el, ca intotdeauna, calm (ii simt zambetul usor pe buze) : "Iubi, Fukushima are 6 reactoare, si chiar de ar fi asa, nu cred ca ajunge pana la noi!" Pe moment m-am linistit, stiind acum ca nu voi parasi lumea in mii de bucatele! Si in aceeasi stare calma : "Atunci, vom muri oricum, in scurt timp, de la radiatii. Caci pamantul se invarte si in jurul axei sale, si in jurul Soarelui. Deci nu scapam. Vom muri in chinuri, cu boli tampite la care nu vom avea tratament, doar ca asta nu se va intampla chiar acum".Liniste!
Toate astea ma fac sa ma gandesc doar la viitor, dar mai ales la prezent. Daca pana acum incercam sa impletesc visele viitorului, acum nu mi se mai pare atat de funny! Am ajuns la concluzia ca azi e azi, si maine nu se stie!! Trebuie sa ne traim viata la maxim in fiecare zi, pentru ca poate sa fie ultima noastra zi!
asta nu inseamna ca daca ne traim viata la maxim, trebuie sa uitam de suferinta familiei noastre din Japonia. O sa ma intrebati :"familia?". Si o sa va raspund DA! Pentru ca suntem o mare familie pe pamantul asta, si trebuie sa ne ajutam si la bine, dar mai ales la rau. Sunt incercati si pusi la zid, de ma mir ca mai au putere sa traiasca. Au murit 14000 de oameni! Cum poti sa fii imun la asa ceva? Au avut cutremure, au avut tsunami, au explozii nucleare, e frig si ninge, au familia disparuta, economia si bursa sunt la pamant!!! Doamne,ajuta-i!
We are all God's children, and now He is upset us!
miercuri, 2 martie 2011
1 Martie
Si uite asa, au trecut 2 luni din noul an. Doua luni friguroase as putea spune, cu vreme mohorata, haine groase, ghete, cauciucuri de iarna si cautarea continua a unei surse cat de mici de caldura.
Iata ca 1 martie a sosit. A sosit oficial primavara! Nu zau? Pai atunci, de ce a nins continuu? De ce a fost frig si de ce nu am simtit nici o clipa fericirea pe care cu greu, incercau sa o afiseze cei care imi intindeau mana lor rece cu un martisor? Hmmm....Sa fie de vina incalzirea globala? Sa fie de vina asa zisa baba, care isi scutura cojoacele? Sa fie de vina tristetea singuratatii? Ce mai conteaza acum toate intrebarile astea?
Azi e deja a doua zi de primavara, si am simtit pret de 10 minute (atat cat am putut fugi de la birou), caldura soarelui, lumina calda a primaverii si promisiunea ca totul va fi bine. Suna pueril, stiu!
Iubesc primavara si toamna. Poate are legatura faptul ca m-am nascut intr-o zi de mai. Imi place sa simt razele soarelui care imi mangaie obrazul. Imi place sa vad cum copacii inmuguresc, de parca "pocnesc" de fericire ca iarna grea a trecut.
Abia astept sa isi scuture zgripturoaica toate cojoacele, sa ma pot bucura pe deplin de schimbarile naturii.
Se spune ca intre 1 si 9 martie trebuie sa iti alegi baba. Adica o zi dupa care sa iti dai seama cum iti va merge in anul acela. Eu mi-am ales ziua de 7. Hai sa te vad babuto! Ce imi pregatesti pe viitor?
Noapte buna dragilor si happy martisor!!
Iata ca 1 martie a sosit. A sosit oficial primavara! Nu zau? Pai atunci, de ce a nins continuu? De ce a fost frig si de ce nu am simtit nici o clipa fericirea pe care cu greu, incercau sa o afiseze cei care imi intindeau mana lor rece cu un martisor? Hmmm....Sa fie de vina incalzirea globala? Sa fie de vina asa zisa baba, care isi scutura cojoacele? Sa fie de vina tristetea singuratatii? Ce mai conteaza acum toate intrebarile astea?
Azi e deja a doua zi de primavara, si am simtit pret de 10 minute (atat cat am putut fugi de la birou), caldura soarelui, lumina calda a primaverii si promisiunea ca totul va fi bine. Suna pueril, stiu!
Iubesc primavara si toamna. Poate are legatura faptul ca m-am nascut intr-o zi de mai. Imi place sa simt razele soarelui care imi mangaie obrazul. Imi place sa vad cum copacii inmuguresc, de parca "pocnesc" de fericire ca iarna grea a trecut.
Abia astept sa isi scuture zgripturoaica toate cojoacele, sa ma pot bucura pe deplin de schimbarile naturii.
Se spune ca intre 1 si 9 martie trebuie sa iti alegi baba. Adica o zi dupa care sa iti dai seama cum iti va merge in anul acela. Eu mi-am ales ziua de 7. Hai sa te vad babuto! Ce imi pregatesti pe viitor?
Noapte buna dragilor si happy martisor!!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
